top of page

Mănăstirea Sucevita

Comuna Suceviţa , aşezată într-o zonă mirifică, la confluenţa Obcinei Mari cu Depresiunea Rădăuţilor, străjuită de frumoasele piscuri ale Furcoiului, Poiana Tărşcior, Poiana Ovăzului, este un unicat, inegalabil demn de invidiat pentru cei ce vin si-o vizitează.

Suceviţa face parte din aşezările foarte cunoscute ale României în primul rand datorită Mănăstirii Suceviţa ,care a dat de altfel şi numele localităţii.Mănăstirea Suceviţa încheie capitolul glorios al artei moldoveneşti din secolele XV-XVI şi spre deosebire de monumentele care o preced ea nu mai este opera unui ctitor,ci a unei familii de boieri care a dat ţării un mitropolit şi doi domnitori: Movileştii.

Realitatea etnografică şi folclorică din comuna Suceviţa, încadrată în cea a zonei etnografice Rădăuţi reprezintă un alt punct de atracţie pentru turiştii din ţară şi din străinătate.Sărbătorile satului se perindă odată cu anotimpurile, ritmicitatea lor fixând din pruncie şi până la bătrâneţe norme de viaţă care iau caracterul de permanenţă şi stabilitate colectivităţii rurale.
sucevi.jpg

Mănăstirea Moldovița

moldovita.jpg

Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata Manastirea Moldovita. O casa domneasca, chilii, 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. Aparata de ziduri puternice cu o inaltime ce depaseste 6 metri, avind grosimea de 1.20 metri, manastirea a capatat in timp un usor aspect de fortareata, dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita.Moldovita se individualizeaza prin cateva elemente de ordonanta iconografica, prin stilul picturii si prin tonalitatea cromatica dominanta rosu-brun, fata de albastrul Voronetului si verdele Arborei sau de rosul-ocru al Humorului.Pictura reprezinta un tot unitar de cultura generala - pe langa scenele religioase, in exterior se pot vedea scene istorice (asediul Constantinopolului) si cu aspect cultural (Filosofii antici). Pe stalpul de pe fatada sudica sunt redati sfintii militari (Sf.Gheorghe, Sf.Dimitrie, Sf.Mercurie). In continuare, pe aceeasi fatada, la partea superioara este reprezentat "Imnul acatist", una dintre cele mai frumoase teme iconografice, care se poate vedea la bisericile din Bucovina. Alaturi de imnul acatist si asediul Constantinopolului apar si tema "Rugul lui Moise" is Arborele lui Ieseu (tema care ilustreaza genealogia lui Iisus si nu lipseste de la nici o biserica cu picturi exterioare din Moldova). La baza intregii picturi interioare si exterioare, care se desfasoara dupa un program precis, sta un principiu caracteristic artei crestine - acela de a oferi prin pictura sinteza adevarurilor religiei.

cacica.JPG

Mănăstirea Adormii Maicii Domnului - Cacica

În jurul anului 1780, în locul unde se află astăzi localitatea Cacica (în nord-estul României, în regiunea istorică Bucovina, la 18 km de orașul Gura Humorului și la 40 de km de orașul Suceava) au fost descoperite zăcăminte de sare. În anul 1798 s-a dat în exploatare aici o salină, aducându-se muncitori și tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic, mai ales din Polonia (în principal din Bochnia și Wieliczka) și din Galiția (din satul Kałusz de lângă Stanisławów), cei mai mulți fiind de etnie poloneză și de religie romano-catolică.

Neexistând aici o așezare înainte de deschiderea salinei, muncitorii romano-catolici care lucrau în salină erau asistați spiritual mai întâi de preoții din Parohia Gura Humorului, primul păstor fiind, începând cu anul 1795, preotul polonez Clemens.În anul 1799, responsabil cu asistența spirituală a muncitorilor a devenit preotul polonez Jakub Bogdanowicz. Acesta a apelat la administrația salinei care, în anul 1806, a dat dispoziție să se sape în masivul de sare, la o adâncime de 21 metri, o mare și frumoasă capelă cu hramul Sf. Varvara, unde se rugau muncitorii înainte și după terminarea lucrului.

În anul 1810 a fost sfințită o bisericuță de lemn la Cacica, la care se adusese deja din 1809 o reproducere a Icoanei miraculoase a Maicii Domnului „Madona Neagră” de la Częstochowa (Silezia). Această icoană a fost venerată încă de la început ca Icoană făcătoare de minuni. În 1844, arhiepiscopul romano-catolic Francisc de Paula Pischtek, mitropolit de Lemberg (Liov), a înființat Parohia Cacica. Primul paroh a fost numit pr. Jerzy Mazanek.

După datele furnizate de Directoriul Arhidiecezei de Liov, Parohia Cacica avea în 1867 în îngrijire spirituală un număr de 1.356 de catolici de rit roman. Până la sosirea aici a fraților misionariști în 1902, nu există alte date cu privire la situația parohiei.

Centrul de ceramică - Marginea

cer.jpg

Ceramica de Marginea este deja o marca binecunoscuta in intreaga lume.

In Marginea inceputul olaritului este stabilit de catre istorici in jurul anului 1500. Olaritul a aparut ca o necesitate a oamenilor de a stoca produsele obtinute. Vasele din lut ars au contribuit la dezvoltarea societatii primitive prin posibilitatea stocarii alimentelor si a prepararii acestora. Imaginati-va bucataria sau camara dumneavoastra fara aceste obiecte cotidiene.

Prin natura amplasarii geografice comuna Marginea este inconjurata de paduri , dispune de un sol argilos si este strabatuta de apa raului Sucevita, acestea fiind conditii fundamentale pentru acest mestesug in care lutul, apa si focul formeaza un triunghi magic. Inainte de prigoana comunismului in Marginea erau cel putin 60 de familii de olari, dupa cum declara un vechi olar care a ajuns pina la Munchen sa-si prezinte mestesugul.In perioada comunismului posesia unei roti de olar era considerata infractiune iar multi olari au fost nevoiti sa renunte la acest mestesug sau sa-l practice pe ascuns. Mult mai tirziu comunistii au incercat exploatarea acestui mestesug in scop de propaganda si au incercat relansarea lui intr-o forma cooperatista, incercind chiar mecanizarea acestui mestesug exclusiv manual prin introducerea rotii de olar actionata electric si a malaxoarelor mecanice. Familia noastra pastreaza traditia, toate fazele de productie fiind manuale.

bottom of page